Fainarea

[vernil]

Mai, nu pe ele le curentezi, in principiu, ci animalele care locuiesc in pamantul lor ...

[Codruta]

  Ai grija Cara ca poate se scutura atat de tare hibi tau si le umple pe celelate de musafiri nepoftiti.
Dar pe plante nu le afecteaza curentatul?

[ionut]

Fainarea este o boala produsa de mai multe microorganisme,nu are legatura cu vietatile din sol se instaleaza la umiditate mare si temp de 18-22 grade,nu am intalnit ca mijloc de combatere electrozi la 24 v,stiu cu siguranta ca exista fungicide specifice care combat fainarea,tilt,rubigan,fundazol,shavit,sulf muiabil,topsin etc.se respecta concentratiile de pe ambalaj si se repeta tratam.la cca 7 zile,partile atacate se indeparteaza,e greu de combatut dar cu insistenta se poate...

[costieanuconstantin]

parca era vb de "animalutele " de prin pamant

[ionut]

Si pentru "animalute"exista insecticide...nu la mai enumar ca sunt prea multe si cunoscute

[Codruta]

Era vorba si de animalute din pamant si de "ceata"de pe frunze.
Cu toate ca daca citesc ce a scris Ionut am conditii foarte prielnice pentru fainare (19 grade si umiditate in jur de 75) eu sper totusi ca Sica si Vernil au dreptate si doar s-au umezit. E adevarat ca au tare multe frunze si inghesuite bine. Le-am aerisit, le-am distantat, am dat drumul la caldura in camera ca sa mai usuce aerul si sper ca isi vor reveni.
Cat privestea animalutele doar intr-un ghiveci le-am gasit si tare mi-e groaza sa prepar insecticid doar pentru atat. Dar daca e musai atunci de musai ca de voie buna. As incerca eu cu curentul dar de unde sa scot 24V?

[cara]

As incerca eu cu curentul dar de unde sa scot 24V?

deschizi un piiiic usa si fereastra in acelasi timp si se face curent fix de 24 de volti! 

[Codruta]

O fi rezultatul curent de fix 24V dar sigur imi curenteaza plantele nu animalutele din pamant Poate ii trag o gluga de blana la planta si las doar pamantul in curent

[vernil]

Codruta, fainarea este un fel de praf cenusiu, care se formeaza uniform pe frunze. Initial, intr-adevar apare ca niste pete pe frunze, dar se extinde atat de repede si distruge cu o viteza mare, ca nu mai aveai azi frunzele de gloxi... De cand dezbatem subiectul, erai deja fara ele daca era fainare. Mai mult, s-ar fi extins si la alte plante, Doamne fereste!

Asa ca, stai linistita! Lasa curentul, mai ales cel sugerat de Cara, ca nu tensiunea este importanta  24 V, ci intensitatea, aia se masoara in amperi - A. Aoleu, inca nu am uitat ce-am invatat atatia ani ... Si nu mi-a placut deloc ... 

[Codruta]

Am sperat si am inteles ca nu e fainare. Pot chiar sa spun ca "ceata" s-a mai risipit si frunzele arata mai bine.
Curentul era solutia pentru al doilea bai care e tot la Kalanchoe (nu la gloxinii ca de astea nu am inca) adica animalutele din pamant care sunt albe si care seamana cu niste viermisori minuscului.

[nico.agat]

      Ionut eu am stropit cu Sanazole   este tot un fungicid  ,mi s-a parut  ca incepe fainarea la Impatiens.

[attachment deleted by admin]

[Fleurf]

 Sa nu fie paiangeni Nico ca pacatosul asta de impatiens este taaaare indragit de paianjeni

[stefana]

Eu zic ca bobitele alea transparente sunt pur si simplu zaharuri secretate de planta, asa cum face si passiflora sau hoya. Daca in afara de acele chestii planta arata bine, nu e necesar a se stropi cu nimic

[myky]

si eu zic la fel!

[nico.agat]

   Fleurf ai avut dreptate ,erau paianjeni mici si rosi ,i-am vazut cu lupa.Frunzele erau cu puncte galbene.

[Fleurf]

 Pacat de florile astea minunate ca le decimeaza nemernicii astia. Eu le-am pus in gradina si nici nu cred ca le mai iau de acolo.

[Codruta]

Ajutorrrrrrr! Plantele mele se umplu de fainare. Ce sa fac? Pot sa le stropesc acum cand inca multe din ele au flori? In primavara au avut parte de mai multe stropiri si anul acesta vremea nu a fost mai nasoala fata de anii trecuti totusi e prima data cand in plina vara vad mucegai si trist e ca la mai multe plante.

[georgette]

eu zic sa le stropesti ..cat mai ai ce!

[Codruta]

M-am executat si le-am facut un dus cu Dithane.

[Claudiu]

Dithane nu e pentru fainare.
Aici e o fisa pentru Dithane
http://www.romvac.ro/index.php?i=285&l=ro&t=17

Fainarea e o boala produsa de fungi care dau un aspect pe frunze ca si cum ar fi acoperite cu o pulbere alba sau alb-cenusie, de unde si numele popular de fainare care e foarte sugestiv fapt ce face usoara identificarea bolii si de catre amatori. Acest nume comun se refera de fapt la o serie de boli, adica atacuri a mai multor fungi dar care vizual se manifesta asemanator. Unii fungii ataca numai anumite plante in timp ce altele sunt imune la acestia dar alti fungi pot sa le provoace si lor boli care sunt cuprinse tot in numele larg de fainare.

Combaterea:
Marsuri de igiena: frunzele cazute pe jos se elimina. Se elimina daca si pe cat este posibil frunzele atacate sau ramurele intregi iar in anumite situatii intreaga planta. Oricum in general frunzele puternic atacate nu isi mai revin.
In unele cazuri este indicat  tratamentul semintelor sau al bulbilor. Asa ca daca ai bulbi care au fost atacati anul acesta ar fi bine sa fie fie tratati la transplantare.
Se observa daca anumite plante nu au o predispozitie - sensibilitate data si de conditiile locale si ar fi bine sa se renunte la acestea sau cautarea de soiuri rezistente. In conditiile mele in ultimii anii am observat ca imi aparea fainarea intai pe galbenele - Calendula oficinalis - si apoi mi se raspandea bola  la altele. Asa ca cu toata parerea de rau ( caci sunt flori simpatice, usor de crescut si care dau pete vesele de culoare galbena sau galben-portocaliu )  le-am eliminat.
Cultivarea de soiuri rezistente. O observatie soiurile rezistente pot fi rezistente in general sau rezistente in particular pentru o anumita zona. Oricat de mult ne-ar place o anumita floare in colectie eu zic ca e bine sa se renunte la ea daca se oberva ca in conditiile noastre e foarte sensibila la o anumnita boala si devine repede si usor un focar de infectie pentru celelalte.

Aplicarea de substante fungicide:
Acestea sunt un pic mai specifice in acest caz, sa scrie pe plic anume ca combate fainarea. Desi bola poate fi datorata la fungi diferiti in general se poate spune ca daca combate o anumita fainare e bun si la alte tipuri de fainari, multi din acesti fungi fiind inruditi intre ei. Desigur regula nu e absoluta. La mar trebuie luat ce scrie ca combate la mar.
Substantele pe baza de sulf sunt in general un remediu contra fainarii. Zeama sulfo-calcica se prepara mai greu decat cea de piatra vanata. Nu mai stiu reteta. Se mai gasete cateodata si sulf muiabil care si el trebuie preparat intr-un anumit fel. Cei care le vand ar trebui sa stie si cum.
Asta e mai mult istorie, sulful alaturi de sulfatul de cupru (piatra vanata) fiind primele (din cate stiu sulful a fost primul) si singurele substante fungicide cunoscute intr-o anumita vreme de gradinari.
Azi se gasesc mai multe substante care combat fainarea.
Toate aceste substante au o denumire comerciala si obligatoriu pe plic (din pacate nu toti respecta aceasta si uneori numele substantei active e trecut numai pe cutia mare in care sunt ambalate plicurile sau si mai rau se gasete numai in cataloage si nomenclatoare) ar trebui sa aiba indicata si denumirea substantei (sau substantelor) active, adica acelea care combat boala.
Astfle contra fainarii se gasete Kasumin 2L care ar ca substanta activa kasuqamicin  (bineinteles ca nu stiu ce e asta ) in concentratie de 2% din ce e in plic.
Aici e o fisa pentru Kasumin
http://www.romvac.ro/index.php?l=ro&i=287&t=17

Ca de fiecare data se citeste atent instructiunile si se prepara si aplica conform acestora respectand si masurile generale de protectie pentru cel care aplica substanta cat si pentru cel care va manca din roade daca e cazul

Stropirea se face prin pulverizare cat mai completa, adica si pe dosul frunzelor (important, de aceea e necesar a avea o pompa cu tija care permite aceasta) dar in cantitati care sa nu produca picurarea de pe frunze, adica substantele sa ramana pe frunza. Stropirea se repeta. Pulverizarea se face fin si de la o anumita distanta altfel totul cade de pe frunza.

Inca odata: frunzele si partile atacate se elimina si distrug. Nu se pun la compostare. Cum se distrug asta e mai greu caci bauiesc ca nu se poate face foc si arde pe oriunde   Dar pot fi inchise intr-o punga cel putin

Exista desigur si alte substante forte bune pentru combaterea fainarii. De regula se indica a nu se folosi in mod repetat aceiasi substanta pentru a nu genera rezistenta fungului la aceasta substanta. E vorba de substanta activa si nu de numele comercial. Aceiasi substanta activa poate imbraca nume comerciale diferite, de aceea e important a se sti si substanta activa chiar si cazul amatorilor.

Aici o pagina despre fainare.

http://www.agra.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=433&Itemid=115

As zice ca in general substante idicate in cultura legumelor sunt bune si in cultura plantelor ornamentale. Dar asta e o afirmatie la nivel de amator, deci trebuie citit plicul si consultat specialistul de la centrul de vanzare.

In engleza numele bolii e:  powdery mildew, util poate celor din strainatate care cauta substante pentru tratament.
O pagina si in engleza:

http://plantclinic.cornell.edu/FactSheets/powdery/powdery.htm

Cateva completari:

Boala apare in conditii de umiditate crescuta si temperaturi relativ scazute adica frececvent in conditiile noastre spre sfarsitul sezonului cand temperaturile scad sub 20 de grade si e o perioada ploioasa. Desigur asta este o apreciere facuta in general. In plus este puternic favorizata de umbrire si de desnitatea mare a plantelor. Primele simtome apar uneori sub forma unor pete rotunde galben, galben-deschis spre alb-cenusiu apoi se observa extinderea acelui "puf-praf" ce apare ca o faina alba, alb-cenusiu.
Tratamentul se face la apartita simptomelor totusi fara a intarzia prea mult caci in unele conditii boala poate evolua destul de rapid.
Ca masura suplimentara in tratament se face - daca e posibil - o reducere a densitatii plantelor astfel incat aerisrea sa fie cat mai buna.
Astfel de exemplu am avut probleme cu fainare pe arbusti decorativi - ligustrum. Aratau exact ca in poza de mai jos:

https://eppftpserver.ag.utk.edu/DistDiag/IncidentImages/20090716141855/Powdery%20Mildew.jpg

Inainte de tratament am degarnisit bine arbustii. Am eliminat foarte multe frunze (destul de migalos) si crengi astfel incat l-am aerisit bine. Am eliminat multe cregni crescute in apropierea solului, lasand doar etaje superioare - aerisindu-le insa si pe acestea. De fapt daca nu as fi facut asta tratamentul ar fi fost cam ineficace caci multe frunze se acopera unele pe altele si nu as fi putut aplica bine substantele fungicide. Am tratat si apoi am repetat tratamentul. Chiar daca am eliminat toate frunzele de pe unele ramuri in cateva saptamani din muguri au aparut frunzulite noi. Am repetat tratamentul, frunzele tinere avand o sensibilitate mai mare la atac.
In anul urmator a fost necesara repetarea tratamentului dar boala era vizil mult mai putin activa. Mentinerea unei aerisiri prin taieri decorative - poate fi foarte atractive expunerea unor parti de ramuri - ajuta mult la stoparea bolii pana la eliminare.
Desi in general boala nu omoara planta o slabeste puternic in cazul atacului masiv iar aspectul e total inestetic , in plus in cazul culturilor pentru legume-fructe poate compromite total recolta.

Peste iarna fungul supravietuieste pe resturile cazute la pamant sau pe portiuni infestate de planta pe care apar niste formatiuni mici, mici inchise la culoare - negre (vizibile uneori ca un fel de puncte negre in special pe dosul frunzelor care uneori raman peste iarna) si din care in primavra urmatoare sunt eliberati sporii.

In cazul unei densitati prea mari a plantelor as zice ca plantele anuale puternic infestate sa fie eliminate pentru a aerisi pe celelalte si a putea face un tratament mai bun. In principiu nu as recolta seminte de la plante infestate, decat poate cu exceptia unor mari raritati dar m-as gandi apoi la un tratament al semintelor inainte de semanare si supravegherea ulterioara cu atentie a plantelor pentru a interveni cat mai rapid daca ar fi cazul.

[Codruta]

Multumesc Claudiu
Nu stiu de ce eram sigura ca Dithane este bun impotriva fanarii Trebuie sa verific daca am in casa ceva produse pe baza de sulf (nu prea cred) dar stiu sigur ca mai am de la Bayyer ceva pe care scrie ca e impotriva fainarii si a fainarii false. Am sa-l folosesc pe acela. Daca bine am inteles, piatra vanta ar fi buna?

Am niste lamele de sulf, fitile de sulf scrie pe pachet si spune ca sunt bune pentru dezinfectarea butoaielor de vin. Stiti cumva daca le pot folosi si in gradina pentru prevenirea mucegaiului? Eu ma gandeam (poate e o aiureala) sa-l fac pudra si sa-l presar pe pamant la trandafiri si lalele. Oare ar ajuta sau doar as distruge plantele?

La Galbenele nu am vazut sa aiba mucegai (trebuie sa le studiez mai bine) desi sunt chiar langa Incarvillea care are frunzele acoperite de "faina". Ciudat e ca plantele din gradina din fata sunt cele mai afectate si ele nu sunt prea inghesuite.

Daca ar fi sa curat frunzele afectate as lasa incarvillea fara nici o frunza (cred). Oare nu o va afecta?

Cum reusiti voi sa pulverizati de la distanta pe dosul frunzelor ca eu una nu reusesc? La trandafir pe frunzele exterioare am o sansa dar in rest nu, frunzele fiind ori prea dese, ori prea apropae de pamant.

[Claudiu]

Nu, piatra vanata nu foloseste in acest caz. Am mentionat-o doar ca o curiozitate care alaturi de sulf a fost folosita de cei din secolul 19. Sulful a fost primul fungicid folosit ,chiar de mai demult. Asta daca tin bine minte.

Pentru a face o buna pulverizare in gradina e nevoie de o pompa buna, cu tija lunga, ideal telescopica ce poate fi prelungita pana la 1,5 m - 2 m (chiar mai mult in cazul pomilor). Duza sa fie cu jet reglabil, sa poata asigura si o pulverizare fina si sa fie inclinata fata de axa tijei (la unele mai profesioniste se poate regla unghiul duzei fata de tija).
Cu o astfel de tija se actioneaza usor de la distanta putand orienta - conul de pulverizare (conul de stropi fini de lichid ce iasa din duza )   - si de jos in sus astfel incat sa poata fi imbaiat si dosul frunzelor.
Nu se sau nu se prea poate (in orice caz nu bine) face cu pompe de acelea cu solutie gata preparata din pulverizatoare de tip spray pentru geamuri.
Tija lunga este indicata odata pentru usurinta lucrarii care se poate face de la distanta si in al doilea rand (sau primul ) utilizarea de la distanta ne asigura ca nu ne pulverizam substanta in fata sau pe maini. Atentie in special la plantele inalte sau pomi cum se face stropirea astfel incat curentii de aer sau vantul sa nu ne sufle in fata sau pe maini solutia.

Teoretic la firmele mai mici se poate face o proba a pompei u apa incat se verifica cum apare conul de pulverizare si cum se manevreaza tija. De asemenea cat de usoara este actionarea pompei care creste presiunea in rezervor.
Eu am avut o pompa foarte buna poloneza cu o capacitate de 12 litri cu curea de umar. Tija era telescopica si metalica. As zice ca e importanta ca tija sa fie metalica, avand o rigiditate mai buna si lucrandu-se usor cu ea. Tija trebuie sa fie usoara, daca tin bine minte a mea era din aluminiu.

Am vazut unele pompe cu o tija scurta de plastic de 50-60 cm. Desi pompa era buna din cauza tijei tratamentele nu se executau bine in gradina in plus era dificila (obositoare) manevrarea. Cu o tija lunga nu e necesara aplecarea si se poate manevra usor pentru orice zona unde se doreste tratamentul.
Tijele scurte sunt mai mult niste jucarii ce ar merge cand e putin de stropit si accesibilitatea usoara.

Tija telescopica se poate ajusta usor in lungime daca e cazul in unele situatii sa fie mai mica. Desi practic eu lucram cu ea reglata lung putand actiona si in randurile vecine (cum e la rosii de exemplu).

Chiar daca pompa e mai mare nu e neaparta necesar a se umple complet rezervorul daca e prea grea cand e plina.
Partea neplacuta e ca pompa trebuie bine curatata dupa fiecare tratament dar asta e valabil indiferent de ce pompa se folosete. Se clateste bine rezervorul si accesoriile, cu insistenta pe duza - si filtre - inclusiv cel montat in corpul manerului tijei. Eventual se pot lasa cateva ore in apa daca sunt depuneri pe acestea si eventual indeparta folosind sub apa o pensula cum e una de marime mijlocie pentru vopsit. Depunerile pe duza si pe filtru vor afecta in timp calitatea pulverizarii.
Nu am folosita niciodata cu piatra vanta cu pompa deoarece varul se depune si intareste rau pe filtru si duza.

Se poate folosi desigur si o pompa de 5 litri daca de 10-12 litri  e prea mare cu conditia de a avea o tija buna. Uneori daca exista o pompa dar are o tija scurta de plastic se poate cumpara seprat o tija mai profesionista sub rezerva adaptarii conexiunilor (filetului).

Pulverizarea: Daca nu se poate face un tratament complet dintr-o trecere pentru a nu ajunge la curgerea de pe frunze se poate face si din doua sau chiar mai multe treceri dupa ce s-a zvantat un pic solutia pe plante.
Practic eu la rosii  faceam doua sau patru treceri. Prima data tratam partea superioara a frunzelor apoi treceam la alt rand. Cand terminam o luam de la capat pentru partea inferioara. Uneori faceam tratamentul pe partea superioara stanga apoi partea superioara dreapta apoi alte doua treceri pentru partea inferioara. In felul acesta asiguram o imbaiere completa si fara a ajunge la picurarea substantei. Desigur treceam stanga  si dreapta cand nu puteam sa acopara suficent de pe o singura parte. In plus trecat pe o singura parte fara a insista si pe partea cealalta stropiurea se poate executa mai rapid, urmand ca la intoarcere sa acopera si zona cealalta. Trecerea pe partea stanga o faceam dintr-o directie iar trecerea pe partea dreapta o incepeam din cealalta directie (de la celalalt capat al randului).

Se prea poate ca la inceput sa incomodeze manevrarea unei tije mai lungi. Dar dupa putin exercitiu se descopera pozitiile de lucru si se va vedea usurinta acestuia. Practic tratezi planta urmatoare si nu cea linaga care esti. Cu tija lunga aceasta se poate introduce usor si printre crengi sau frunze si ajunge in locuri mai greu accesibile. In acest caz stopirea se face apasand scurt pe clapeta robinet a tijei, altfel ajunge prea multa substanta pe frunza si spala. Cu putin exercitiu se va gasi si distanta optima a duzei fata de frunze. Prea aproape ducand din nou la scurgerea lichidului.

[Claudiu]

Nu stiu cum e in cazul Incarvillea.

Oricum, frunzele prea aproape de sol pot fi eliminate. In felul acesta se permite o zvantare mai buna a solului si deci reducerea umiditatii lui.
Se pot elimina si frunzele imbatranite. De multe ori acestea nu prea mai au rol.
Se pot elina si o parte din celelalte. In rpimul rand cele afectate puternic. Apoi unele care opresc lumina acoperindu-le pe celelalte.

Ar fi poate util si o reducere a udatului si a permite solului sa se usuce intre udari.

Ca regula generala e mai utila o udare buna adanca, decat mentinerea umiditatii suprafetei solului prin udari frecvente . Desigur asta depinde de zona si de conditiile meteo. Oricum spre toamna udarile se reduc. Toamna umiditatea se mentine mai mult in sol fata de primavara cand vantul usuca repede.

Daca uneori se iau masuri pentru mentinerea umiditatii in sol - cum e prin mulcire in timp de vara secetoasa - alteori trebuiesc luate masuri reducere a umiditatii. Se inlatura mulciul, frunzele plantelor care acopera sau stau pe sol in cazuri de sol cu umiditate mare chiar prin lucrai speciale de drenare. Usoara afanare a solului - cu coarnele de la sapaliga - sau cu sapliga aia speciala cu trei coarne - na, ca nu-i stiu numele - , asta face ca la suprafata solul sa prinda aer si sa se zvante usor dar in acelasi timp metine umiditatea in adancime - lucru foarte bun. De altfel se indica ca dupa fiecare ploaie sa se sparga crusta (cand solul nu se calca rau si permite lucrul) care se formeaza la suprafata care are crapaturi prin care se pierde apa din adancime si in acelasi timp crusta nu permite aerarea buna a solului iar aerul la radacini este absolut necesar. Totodata ca urmare a acestei afanari  radacinile coboara mai jos unde condtiile sunt mai stabile decat la suprafata. In lipsa afanarii radacinile urca la suprafata in cautare de aer. Lucrarea asta se face mai greu (sau mai bine zis nu asa bine) cu sapaliga caci se pot afecta radacinile supeficiale.

Daca apare fainare pe o specie acesta nu trece obligatoriu si la alte specii. Fungii fiind uneori destul de specifici desi manifestarea exterioara e similara.
In cazul galbenelelor la mine am observat o oarecare raspandire a fainarii la dovlecei dar nu sunt sigur de asta si ca o luau de la galbenele. In general nu am avut probleme cu dovleceii. Totusi am eliminat galbenelel si impresia mea a fost ca am facut bine. Ciudat ca la alte gradini nu am observat problema asta a galbenelorl ce o aveam eu sau cel putin nu asa puternic.

Ciudat e ca plantele din gradina din fata sunt cele mai afectate si ele nu sunt prea inghesuite.

Cum e gradina din fata nu are cumva o orientare nordica si beneficiaza de putin soare (soarele stopeaza evolutia fungilor dar e nevoie de un anumit numar de ore cu soare)? Poate sunt si anumite conditii langa casa care mentin umiditatea mai mult si ventilatia -curentii de aer - e insuficienta.

Nu stiu cum ar fi sulful acela pe sol. Banuiesc ca in cantitate mica nu are ce afecta. Eu am avut un borcan de sulf muiabil - e ca o pudra - pe care nefolosindu-l l-am imprastiat toamna pe sol inainte de sapare. N-am idee daca am facut bine . Dar nici rau nu a fost.

[Codruta]

Cum e gradina din fata nu are cumva o orientare nordica si beneficiaza de putin soare (soarele stopeaza evolutia fungilor dar e nevoie de un anumit numar de ore cu soare)? Poate sunt si anumite conditii langa casa care mentin umiditatea mai mult si ventilatia -curentii de aer - e insuficienta.

Gradina are soare de dimineata si pana pe la 14-15 dar, asa cum ma plang mereu, pe aici soarele e tare zgarcit la fata in schimb ploi si vant sunt din belsug. Cu toate acestea pamantul apuca, acum vara,  sa se uste la suprafata (cel putin cativa centimetrii). Banuiesc ca umiditatea in aer e mare.

Ce inseamna cantitate mica de sulf? Cum imi pot face o idee cat sa folosesc ca sa nu fie prea mult? Pe mine tare m-ar tenta sa pun sulf acolo unde sunt bulbi si mai ales in ghivece.

[Claudiu]

Ce inseamna cantitate mica de sulf?

Buna intrebare. Nu stiu.
Presupui si apoi observi. Data viitoare poate stii mai multe poate nu.

Poate in cazul bulbilor cel mai bine ar fi cand ii scoti sa ii lasi sa se zvinte bine si sa le faci un tratament prin imbaiere intr-o solutie care combate fainarea si care are scris in instructiuni ca ar fi bun la asa ceva.
In principiu nu as pune sulf in ghivece. Una e in sol alta in ghiveci care e un sistem mic si izolat si in care echilibrele din solul liber nu actioneaza. Si oricum e bine sa schimbi pamantul din ghivece pentru ca in ghiveci se acumuleaza prea multe saruri din apa. Stiu, stiu, prin unele locuri pamantul se gasete numai in florarii in saculeti mici si nu-s tocmai ieftini. Si nici nu-mi inspira prea mare incredere acesti saculeti care prin unele parti au o cantitate incredibil de mare de chipsuri de lemn. Dar nu stiu exact cum e in Olanda.

E unul Vio din Vaslui    care are un blog aici:

http://viovaslui.weblog.ro/

pe unde spune ca, citez, (sper sa nu se supere)

"Tratamentul bulbilor, imediat dupa recoltare si depozitarea lor lor in bune conditii, reduce simtitor pierderile prin putrezire."

deci s-ar putea sa stie mai multe despre tratamentele bulbilor, desi nu am gasit despre tratamente chimice decat o mentiune de tratament cu fungicide si insecticide fara a mentiona de care anume, dar nu am citit complet asa ca poate e vina mea ca nu am gasit,   mai ales ca a scris tare marunt . Cel putin asa vad eu si trebuie sa maresti cu zoom sa poti citi. Oricum pare a se pricepe si deci daca il stie cineva poate il convinge sa scrie cate ceva 

De altfel eu nu am vazut niciodata fainare in cazul lalelor. Dar daca nu am vazut nu inseamna ca nu poate fi.