Pages: 1 [2]   Go Down
  Print  
Author Topic: Acoperisuri verzi  (Read 10328 times)
einsteinitza
Moderator
*****
Offline Offline

Posts: 18415

Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie


« Reply #25 on: February 07, 2013, 07:28:49 AM »

Da, interesant, chiar foarte!

Uite , in peisajul asta, ma gandesc ca nu prea merg trandafirii, nu? Pacat, ca imi placea! Wink Cheesy Cheesy
http://emilialua1.tumblr.com/post/21642562046/jaymug-real-hobbit-houses-new-zealand
Logged

gabriela jalba
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 11296


PASCANI


« Reply #26 on: February 07, 2013, 10:13:09 AM »

In schimb capritele, da !!!
Logged

Pe cei curaţi la suflet şi luminaţi la minte
Neîncetat să-i cauţi. Şi fugi de tonţi şi răi.
Dacă-ţi va da otravă un înţelept, s-o bei -
Şi-aruncă antidotul, un prost de ţi-l întinde.
http://s1142.photobucket.com/user/gabryela3/library/?sort=3&page=
gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #27 on: April 28, 2014, 05:18:41 PM »

cam asa arata acoperisul meu acum cu sedumul si sempervivumul stat afara peste iarna. trebuie sa ii coafez putin, sa schimb ghivecele mici si am cam terminat treaba


* Photo0991.jpg (42.44 KB, 368x384 - viewed 207 times.)
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
einsteinitza
Moderator
*****
Offline Offline

Posts: 18415

Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie


« Reply #28 on: April 29, 2014, 06:04:44 AM »

Sunt curioasa ce vor facew oeste cativa ani, daca reusesc sa se extinda suficient sa nu mai vezi ghivecele! Vad ca deja unele au ocupat tot spatiul disponibil.
Logged

gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #29 on: April 29, 2014, 07:36:53 AM »

unele au crescut sub zapada si s-au lungit, arata destul de urit, trebuie tunse drastic, vara nu se mai vad ghivecele decit la sempervivum
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
flordel
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 4020


Nu va speriati ca nu sunt eu


« Reply #30 on: April 29, 2014, 08:32:27 AM »

Eu zic totusi sa faci un efort si sa le pui intr-o tava ca sa poata acoperi tot spatiu.
Logged

gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #31 on: April 29, 2014, 10:52:51 AM »

se ancoreaza greu o tava pe planul acela inclinat, plasa asta imi permite nu numai sa tratez fiecare pilc in parte, dar sa fac si aranjamente decorative bazindu-ma pe culori si forme. nu sint asa de deranjante ghivecele, in special cind se fac mari semperii
pe de alta parte, la inclinarea asta, pamintul dintr-o tava ar lua-o la vale la o ploaie serioasa si s-ar scurge jos. ar trebuie sa pun niste transversale in tava, sa fac ca niste jardiniere orizontale, ca sa evit fenomenul. iar intretinerea cu dat jos, vopsit, chestii ar fi dificila la dimensiunea asta. cu ghivecele e mai simplu. si asa se face cam peste tot.
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #32 on: May 11, 2014, 06:54:44 PM »

iaca un acoperis verde de mai


* Photo0996.jpg (57.16 KB, 512x384 - viewed 193 times.)
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
gabriela jalba
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 11296


PASCANI


« Reply #33 on: May 17, 2014, 05:58:31 PM »

https://ro.stiri.yahoo.com/gr%C4%83dinile-verticale-%C8%99i-acoperi%C8%99urile-verzi--mici-paradisuri-naturale-%C3%AEn-griul-urban-051359064.html
Logged

Pe cei curaţi la suflet şi luminaţi la minte
Neîncetat să-i cauţi. Şi fugi de tonţi şi răi.
Dacă-ţi va da otravă un înţelept, s-o bei -
Şi-aruncă antidotul, un prost de ţi-l întinde.
http://s1142.photobucket.com/user/gabryela3/library/?sort=3&page=
gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #34 on: May 17, 2014, 10:51:55 PM »

stiu articolul, din pacate cine l-a scris nu prea stie despre ce este vorba
mai era unul acu vreo 2 saptamini pe un site care vorbea de acoperisuri verzi cu bitum pt hidroizolatie si pietris pentru drenaj. pai iti trebuiau stilpi de buncar pentru asa ceva.
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #35 on: June 02, 2014, 09:41:11 AM »

din nou acoperisul meu verde, intr-o imagine ceva mai globalizata  Grin
http://ro.fotoalbum.eu/gomez99/a602850/00000036
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
gabi_gabriella
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 2981


Mures


« Reply #36 on: June 02, 2014, 08:36:51 PM »

arata din ce in ce mai bine!!!
Logged

gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #37 on: June 20, 2014, 09:48:05 AM »

Am deschis subiectul acesta pentru ca in ultimul timp se discuta mult despre el si am dat peste destule opinii neavizate chiar si in mass media de specialitate. Inainte de orice, pentru neinitiati, vreau sa subliniez ca exista unele diferente de abordare intre acoperisurile versi si peretii verzi, impuse fiind de faptul ca unele sint orizontale iar altele verticale.  tongue
Damblaua asta cu gradinile pe casa se pare ca a inceput-o acu niste mii de ani legendara regina asiriana Semiramis, care – atunci cind nu se ocupa cu chestii mai putin laudabile – s-ar zice ca a fost una dintre primele activiste ecologiste, construind baraje, irigatii si alte alea verzi, dupa cum spun povestile. Porma gradinile ei au fost copiate sporadic si la scara mai mica, prin Egipt si apoi ici si colo in lumea romana.
In vremurile noastre povestea a inceput initial de la partea estetica, arhitectii incercind sa mai adauge un fason-doua ca sa scoata din anonimat unele cladiri moderne. Pe urma povestea a fost luata mult mai in serios, cu trimiteri in probleme sociale si de mediu, in prezent existind o intreaga cultura a cresterii verdeturilor pe pereti si acoperisuri.
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
flordel
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 4020


Nu va speriati ca nu sunt eu


« Reply #38 on: June 20, 2014, 03:05:34 PM »

Sa stii ca daca as avea un teren in panta la tara si ar trebui sa-mi fac o casa, as face-o partial ingropata stil bordei si cu pamant deasupra + vegetatie.
Ideea nu este rea, dar dupa parerea mea nu merge oriunde. In oras unde se incing betoanele iti trebuie o cantitate imensa de apa ca sa irigi niste gradini din astea, numai eco numai e.
Logged

gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #39 on: June 20, 2014, 07:49:36 PM »

Un acoperis verde relationeaza patru sectoare diferite: esteticul, socialul, mediul, economicul.
La partea de estetica nu insist, aici este dupa mine in principal o problema de gust. Chiar si cind este vorba de o gradina obisnuita, veti gasi suporteri entuziasti si insi care vor cirti legat de frunzele uscate, alergiile la polen sau gainatarea vrabiilor pe parbriz – sau chiar sub o forma mai pragmatica: “daca nu se maninca, nu ma intereseaza”.
Socialul e o componenta adaugata in vremurile noastre. O gradina pe acoperis e un un spatiu de relaxare mult mai la indemina decit parcul. Poate fi, de asemenea, un pretext de intilnire si subiect de discutie pentru oameni care nu se cunosc, sau se ignora voit, pentru ca, in ultimele decenii, s-a inscaunat in contextul educational al multor comunitati traitoare la bloc – pardon, condominium - ideea ca e mai de bon ton sa iti ignori politicos vecinul, ca si cum n-ar exista, decit sa il saluti si sa il intrebi ce ii mai face pisica. In unele tari in care relatiile interumane sint guvernate de reguli restrictive, cum ar fi Japonia, gradinile construite pe acoperisul caldirilor publice pot face mult mai atractiva relatia cetatean- autoritati, facindu-i vizita la fisc sau primarie mai placuta si mai atractiva. In acelasi timp, cele construite pe acoperisul cladirilor comerciale pot constitui atit un mecanism de atragere a clientilor cit si un mod eficient de reclama. Sa nu uitam ca suprafata pamintului ramine relativ constanta, in timp ce numarul populatiei este in continua crestere. In combaterea sindromului agresivitatii generat de aglomeratia si claustrarea metropolelor, gradina de pe acoperis poate fi una dintre solutii.  
Latura economica este mai putin vizibila si exploatata promotional, dar nu poate fi trecuta cu vederea. Pentru inceput ne putem gindi la gradini de legume, axate in special pe plante aromatice, reluare la scara mai mare a “gradinilor de pervaz” al carui sustinator dedicat este Printul Charles al Angliei.
Dar plantele si stratul de pamint de pe acoperis joaca foarte bine rol de izolator fonic si termic. Pamintul are capacitatea de a absorbi frecventele inalte, in timp ce frunzisul le absoarbe pe cele joase. In timpul verii, variatia de temperatura zi-noapte a unui acoperis poate depasi 20°C. Acest lucru are influenta atit asupra costurilor legate de incalzirea/racirea incaperilor de dedesubt cit si de intretinerea acestuia. Studiile au aratat ca, in conditiile unui realizari tehince medii (materiale si tehnologii de constructie obisnuite) variatia de temperatura intr-o camera aflata sub un acoperis verde este de cca. 3°C, in timp ce intr-una aflata sub un acoperis clasic este de cca 10°C. In acelasi timp, aceasta variatie este mult mai lenta in cazul folosirii unui acoperis verde.
Exista si aici o nota, functie de plantele folosite si complexitatea designului, intretinerea unui astfel de acoperis ar putea sa nu fie chiar ieftina. Tot din punctual de vedere al costurilor, nu trebuie sa uitam ca parcul de pe acoperis are un avantaj: suprafata pe care e construit nu costa nimic, terenul fiind deja achitat de proprietarul cladirii (ati vazut pe undeva acoperisuri vindute la metru patrat?) In schimb, un parc propriu va creste indiscutabil valoarea unei cladiri. Si, nu in ultimul rind, poate fi inchiriat pentru evenimente mondene…


Complexul din Str. Richmond nr. 401, Toronto, Canada, cu apartamente si spatii comerciale
https://atebyatescrapbooking.files.wordpress.com/2012/07/dscn6913.jpg

Gradina de pe acoperisul magazinului Takashimaya din Tokyo (un fel de Magazinul Unirea la o scara mai mare)  Smiley
http://www.tokyourbanbaby.com/wp-content/uploads/2012/07/Rooftop-garden-5-1024x768.jpg

Cladire de locuinte in Stuttgart, Germany
http://oddstuffmagazine.com/wp-content/uploads/2012/01/roof10.jpg

Primaria Chicago, USA
http://news.buzzbuzzhome.com/wp-content/uploads/2013/07/Chicago-City-Hall-green-roof-1024x658.jpg

Gradina de legume pe acoperis in orasul Tongyang , China
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/72/Tongyang_-_downtown_-_apartment_complex_-_CIMG9858.JPG

Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #40 on: July 10, 2014, 02:48:12 PM »

Am lasat la urma partea de mediu pentru ca este socotita cea cu impactul cel mai semnificativ si, in acelasi timp si cea mai dezbatuta.

In primul rind este evident ca un parc creaza un microclimat care amortizeaza oscilatiile de temperatura si umiditate, lucru care nu poate fi decit benefic in special in zonele cu climat continental. Intr-o aglomerare urbana, strazile si constructiile sint cele care afecteaza in mod deosebit microclimatul, prin urmare presararea carapacei de asfalt si beton cu spatii verzi este o solutie salvatoare.

In al doilea rind sa ne gindim la poluare. Stim ca plantele pot filtra unele componente toxice din atmosfera si in acelsi timp elibereaza oxigen. Conform Agentiei Canadiene de Mediu, un copac matur sanatos poate produce aproximativ 150L de oxigen anual, in timp ce un teren inierbat de 250 mp cca. 50L anual. Uniunea Europeana impune o norma de 26m² de spatiu verde pe cap locuitor. Comparativ, Bucurestiul poate oferi numai 9 m² - si asta socotind si perdelele verzi din zona de centura - in timp ce poluarea este de 5 ori mai mare decit media UE. Tot legat de acest subiect, ingrijorata de numarul mare de boli respiratorii provocate in marile metropole de poluarea excesiva, Organizaţia Mondiala a Sanataţii recomanda creşterea suprafeţelor verzi din orase pâna la 50 m² pentru un locuitor.
O zona verde intinsa peste acoperisurile orasului poate deveni un adapost ideal pentru o multitudine de pasari si gize si se poate constitui ca si loc de popas pentru pasaretul migrator.
Un grup de copaci poate retine pina la 90% din apa de poaie care cade asupra ei. Aceasta influenteaza toti ceilalti factori prezentati mai sus: microclimatul, ecosistemele, calitatea aerului si sanatatea. Aceasi apa de plaoue care cade asupra unui grup de cladiri obisnuite ajunge de obicei la canalizare si, daca ploaia e intense, canalizarea poate fi depasita si strazile sint inundate.
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #41 on: July 11, 2014, 06:54:19 PM »

Ce se mai intimpla in lumea acoperisurilor verzi

In Danemarca, la Copenhaga este obligatoriu ca toate acoperisurile plate si pina la o inclinatie de 30°, atat private cat si publice, trebuie sa fie acoperite cu vegetatie pina in 2025. Daca acoperisurl este vechi si trebuie modernizat, proprietarul cladirii poate primi sprijin financiar de la primarie pentru a-l adaptat la acesta cerinta. In principiu primarie si-a indreptat atentia catre acoperisurile inierbate
Cladirile cu acoperisuri verzi trebuie să fie în măsură să îndeplinească cel puțin două dintre următoarele deziderate:
- Sa absoarba 50-80% din precipitatii.
- Sa asigure un efect de racire si de izolare a cladirii.
- Sa contribuie la reducerea efectului de insula de caldura urbana.
- Sa contribuie la un ambient estetic, cu efect pozitiv asupra calitatii vietii.
- Sa dubleze durata de viata a acoperisului, prin protejarea acestuia de efctul razelor UV
In Germania, „cultura acoperisurilor verzi” este sutinuta atit de catre autoritati cit si de publicul larg. Cam 7% din totalul noilor costructii sint deja proiectate cu acoperisuri verzi. Deutscher Dachgartner-Verband (Asociatia germana a gradinilor de acoperis) ofera consultata membrilor sai din 1984. Legislatia obliga constructorul sa compenseze suprafetele de spatiu verde pe care construieste, iar autoritatile din 50% dintre orasele mari ofera sprijin si support financiar direct si indirect celor ce opteaza pentru acoperisuri verzi. Peste 80% dintre acoperisurile verzi sint extensive.
Incepind cu 2005 in Elvetia s-a introdus obligativitatea ca toate cladirile noi cu acoperisuri plate sa aiba in vedere cel putin iniebarea lor. Se cere un raport aspura solutiei alese care trebuie avizat de primarie.
Din 2010 Anglia are un program sustinut de incurajare a acoperisurilor verzi, in special pentru a reduce perderile de caldura, nivelul poluarii si a sustine biodiversitatea in marile orase. Printul Charles se numara printre sustinatorii dedicati ai acestei initiative.
In SUA, Asociatia Americana pentru Testarea Materiallor a stabilit in 2001 un standard national pentru materialele si modul de constructie a acoprisurilor verzi. Departamentul pompierilor si Asociatia Firmelor de Asigurari au stabilit si ele reguli si norme pentru acest tip de acoperisuri. Cladirile care se incadresaza in categoria “verde” (deci si cele cu acoperisuri verzi) beneficiaza de facilitati fiscale.
In Canada citeva dintre marile orase au introdus un normativ obligatoriu de constructie a acoperisurilor verzi, pentru caldirile cu o suprafata a acoperisului mai mare de 2000 m². Se subventioneza cu 10$ fiecare m² de acoperis vechi care se reconditioneaza si transforma in acoperis verde.
Japonia obliga toti constructorii de cladiri sa prevada pentru spatiu verde cel putin 20% din acoperisurile cu o suprafata mai mare de 1000 m² pentru cladirile private si 250 m² pentru cele publice. Pentru fiecare oras exista norme de suprafata verde planificate pentru o perioada de 15 ani. In Tokyo problema microclimatului urban este foarte acuta, deoarece de la explozia industriala din 1961 si pina in 2000, numarul de nopti cu temperature peste 25°C a crescut de 6 ori, iar in unele zone poluarea o depaseste pe cea din New York.
China a impus un program de refacere a zonele verzi imediat dupa anul 2000. Guvernul a promis ca pina in 2050, 70% din orasele industriale chineze vor avea acoperisuri verzi, iar numerose firme ofera servicii legate de acesta la preturi incepind cu 25USD m². Municipalitatile incurajeaza de asemena rezidentii sa organizeze gradini de legume pe acoperisurile locuintelor lor.

O statie de autobuz cu acoperis verde (si reperele de baza ale proiectului explicate)
http://www.greenroofs.com/projects/pview.php?id=760

Acoperisul Liceului “Marcel Sembat" din Franta
http://francophilia.com/gazette/wp-content/uploads/GreenRoofHS.jpg

Acoperisul resturantului Hypar Pavilion din New York
http://architecture-view.com/wp-content/uploads/2010/12/hypar-pavilion-restaurant-at-night.jpg

Proiectul Barajului Marina
http://www.greenroofs.com/projects/pview.php?id=1212
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
gomez99
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 3162


Bucuresti


« Reply #42 on: July 27, 2014, 08:02:28 PM »

Si acum sa trecem la partea cea mai interesanta: avem un acoperis, cum il facem verde? Desigur, raspunsul cel mai simplu, ar fi “cu vopsea”, dar de ce sa ne temem de abordari complexe? Ar fi si de polemizat pe tema “ai un acoperis deasupra capului, ce-ai omule cu el?” dar sa nu divagam.

In primul rind exista un concept constructiv care e inca valabil - un acoperis verde este alcatuit din mai multe straturi:
- stratul izolator, care are rolul de a impiedica apa sa se infliltreze in structura cladirii
- stratul de drenaj care are rolul de a uniformiza umezeala in sol si de a colecta excesul de apa pentru evacuare
- stratul de cultura, in care sint plantate plantele

Formula “clasica”, semiramica, ce se poate gasi in mai toate articolele, consta intr-un strat de folie bituminoasa (pentru izolatie), un strat de pietris (pentru drenaj) si un stat de pamint (pentru plante).Nimic mai simplu. Inainte insa de a pune mina pe roaba si a da fuga la matusa Tamara dupa pietris, luati in considerare urmatoarele:
- Un acoperis pregatit dupa reteta de mai sus, contine carton asfaltat, 10 cm de pietris si 50 cm de sol
- Compozitia de mai sus, in stare uscata, adauga pe structura de rezistenta a cladirii o greutate de aproximativ 100kg/m². La un acoperis de 50 m² asta inseamna un supliment de 5 tone. Nu am pus la socoteala greutatea plantelor, a eventualelor elemente de décor si a oamenilor care se bucura de ambient.
- Dupa o ploaie de vara, la acoperisul de mai sus se adauga pe termen scurt cca 15-20kg/ m², apa de ploaie acumulata de plante si substratul de cultura.
- Comparativ, un metru patrat de olane apasa cu circa 26kg, iar un strat de 50cm de zapada tasata cu 250kg/m².

Neplacuta situatie, insa nu e totul pierdut, tehnica moderna vine cu solutia: facem hidroizolatia din folie de plastic si inlocuim stratul de drenaj si cel de cultura cu bureti sintetici sau celulozici. Ca sa protejam toata nebunia mai adaugam o folie speciala care impiedica radacinile plantelor mai viguroase sa treca prin stratul izolant si sa afecteze acoperisul. In felul acesta am redus greutatea cu peste 60%.

Pentru cine vrea sa aprofundeze, un exemplu de solutie moderna, care inseman un covor de iarba (la propriu) cu tot cu sistemul de udare inclus, proiectat anume pentru acoperisuri verzi, poate fi gasit la Toyota Roof Gardens sub numele de TM9

Sint desigur felurite solutii de compromis pentru a reduce efortul pe structura de rezistenta, care in principiu nu a fost proiectata pentru asa ceva (iar daca e proiectata anume, e mai scumpa pentru ca trebuie sa fie mai rezistenta). Se poate folosi un substrat de cultura de grosimi variabile, se pot inlocui elementele decorative (pietrele) cu surogate din rasina sintetica) sau se pot planta in containere copacii si plantele care necesita spatiu mai mult pentru radacini. Exista de asemenea o tehnologie (care a ajuns si in romania) care implica pulverizarea unui strat de masa plastica pe acoperis, obtinindu-se in felul acesta un fel de “coaja” subtire din plastic in care se poate construi gradina.

Si asta ne duce la al doilea concept constructiv: se pot construi acoperisuri verzi intensive sau extensive.

Acoperisurile extensive sint acoperisuri usoare, proiectate pentru straturi subtiri de sol, de maximum 15cm grosime si plantate cu plante rezistente la seceta si expunere indelungata la soare: ierburi, sedum, cactusi. In acelasi timp acoperisurile extensive necesita o intretinere redusa.

Acoperisurile intensive sint acoperisuri grele, proiectate pentru straturi groase de sol, care pot depasi chiar 50 cm grosime, si plante de dimensiuni mari, tufe si chiar copaci. Acoperisurile intensive necesita mai multa intretinere.

O sa spuneti ca iarba pe acoperis au pus si stramosii nostri de pe la Buresbista incoace, ba chiar si alte neamuri de prin jur sau mai de departe. Exista chiar o dezbatere legata de casele eco, in care un grup destul de numeros sustine ideea ca nu a trebui sa reinventam roata, ci doar sa transpunem experienta milenara in fapte, astazi. Numai ca acoperisurile “ecologice” ale stramosilor nostri s-ar putea sa nu incinte prea tare un om modern, fie el si impatimit al vietii curate si sanatoase. In primul rind, acoperisurile din brazde de iarba, manunchiuri de ierburi uscate sau stuf, picurau pe ici pe colo. La vremea aceea asta era considerat normal si nimeni nu se ofusca prea tare. Bordeiele ingropate in pamint, care sint la mare pret in prezentarile ecologiste de astazi, erau umede si intunecoase in sezonul rece. Locatarii lor nu dormeau in paturi asezate pe linga pereti, ci inghesuiti in mjlocul camerei, in jurul vetrei centrale, iar mai tirziu pe o extensie a sobei construita anume. In al doilea rind un astfel de acoperis necesita reparatii anuale. Cine a copilarit la tara in zone cu case de chirpici si acoperisuri de stuf isi mai aduce probabil aminte ca mereu se organiza cite o claca ici si colo pentru pregatit pamint si stuf. Iar proprietarii casei asezau prin pod cioburi de oale care sa colecteze picaturile de apa ce ar fi putut sa se inflitreze prin tavanul de pamint. Nu stiu daca un om modern ar fi prea multumit in conditiile astea.

Se mai pune si problema deshidratarii plantelor. In special pe cladirile inalte, suprafata plantata e expusa permanent la soare. Acest lucru accelereaza fenomenul de evaporare al apei prin frunze, ceea ce implicit duce la necesitatea unui sistem de udare foarte bine dimensionat - adica pompe, tevi, apa si curent electric. Gazonul, spre exmplu, necesita foarte mult apa. Plantele de stincarie mai putina, dar substratul trebuie sa fie cit de cit umed, ca sa se pastreze compact, alfel un vint mai puternic incepe sa il imprastie prin vecini.

Stratul de drenaj este si el foarte important. Nu numai pentru a colecta surplusul de apa pluviala pentru evacuare, ci si pentru a contribui la dispersia corecta a umezelii.

Copacii sint si ei o problema de abordat cu seriozitate. Plantati intr-un mediu normal, sa zicem de livada, parc sau padure, ei isi pot intinde radacinile orizontal si vertical. Intr-un stat de pamint de 50 cm cum este de obicei la un acoperis verde, acest lucru nu mai este posibil. Drept urmare, la o furtuna puternica, copacul poate fi smuls.

Desigur ca exista solutii, unele foarte sofisticate, altele mai simple, sau compromisuri. Tot ce am povestit pina acum nu a avut scopul sa descurajeze, ci sa sublinieze complexitatea tehnica a constructiei.
Logged

daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999
Pages: 1 [2]   Go Up
  Print  
 
Jump to:  




Powered by TotalMush ©