Infintare de Ferma de Ciuperci

[Vali]

Daca informatia privind subventia de 1 euro/kg in Polonia e verificabila, situatia e destul de delicata pentru producatorii romani. Oricum marketurile sunt (inca) pline de Agaricus de import la pret mic, probabil din cauza valului de productie, datorat conditiilor meteo favorabile primavara. Problema e ca pretul final in cazul asta include adaosul consistent al importatorilor si retailerilor, de se ajunge la 2 euro. Aici se vede inca o data incompetenta diriguitorilor din M.A., care nu constientizeaza pericolul pentru producatorii romani, cauzat de acest razboi "subventionat", de invazie a pietei romanesti. E posibil insa ca intentionat sa se faca jocul importatorilor, fiindca stim bine ce personaje negative ne conduc .

Subventia de 80 de bani acordata la noi nu va stimula producatorul sa vanda cu acte, avand in vedere suma nesemnificativa, si intarzierile astronomice cu care se fac platile de catre APIA. Speranta ramane schimbarea obiceiului alimentar al romanului de la champignon la pastrav, unde suntem avantajati dpdv competitiv, dar din ce se vede acest proces va fi foarte lung si lent. Cauzele sunt productia inconstanta, pretul (inca) mare, si subventia derizorie, care determina producatorul sa vanda cat mai mult la negru, si care cumulat cu cantitatile mici produse, fac destul de grea intrarea pe piata marketurilor pentru producatorii mici.

[tomi01_2000]

in iarna (decembrie) am trecut prin Ungaria, Austria ...
Am intrat in cateva magazine in Viena, si prin cateva zone comerciale ...
Am vazut Champignon cu provenienta Ungaria, Pleurotus - Belgia, Ungaria ....
Nimic polonez! (in Ungaria mi s-a parut normal sa nu vad ciuperci poloneze, pentru ca ungurii sunt producatori de anvergura) ....

As mai adauga din punctul meu de vedere - ciuperca poloneza are o problema, ca in cazul rosiilor turcesti neacceptate de piata ruseasca ...- adica in Austria nu au reusit sa intre polonezii cu ciupercile lor din cauza tratamentelor! As face niste teste sa vad ce elemente are retinute in structura sa ciuperca poloneza .... La rosiile turcesti exista deja o lista de elemente chmice peste normal, plus consistenta celulozica prea mare (se pare ca sunt modificate genetic ... nu pot afirma clar si sigur asta) ...

[Vali]

Tomi, eu numai cand vad albul nesanatos al champignon-ului polonez, imi trece cheful de a cumpara vreodata asa ceva. Chiar daca circula povesti ca sunt albite cu cloramina etc, ar trebui ca numai tratamentele obisnuite sa faca omul sa se fereasca de champignonul produs intensiv. Din pacate, romanul se uita numai la pret, neavand idee ce se ascunde in carnea ciupercii. Si totusi, cand in piata la noi ajung champignon produse de cei 2 producatori locali, din compost unguresc, e bataie pe ele, lumea le stie, toti spun ca sunt mult mai gustoase decat ciupercile mari poloneze.

Cat despre mine, eu de cand am descoperit pastravul am renuntat definitiv la champignon. Chiar daca sunt pasionat de tot ce inseamna peste (de apa dulce sau oceanic), imi place la nebunie si pastravul de padure, alias Pleurotus , si cred ca democratizarea lui a aparut odata cu aparitia pe piata a miceliului in cantitate suficienta, acum cativa ani. Am mancat acum vreo 3 ani o salata de pleurotus marinate in Delta la Sf. Gheorghe, cu chiftele de somn, de am zis ca nu exista ceva mai delicios.

Daca ai posibilitatea de a face un examen chimic ciupercilor din Polonia, ar fi interesant de cunoscut de publicul larg rezultatele. Eu in primul rand l-as arata mamei, care e fan champignon polonez . Rosiile turcesti, in afara consistentei neplacute de cotor de varza (posibil din cauza modificarilor genetice), din ce stiu sunt in multe cazuri cultivate in solutie nutritiva - hidroponie, si de multe ori au un gust sintetic destul de neplacut. Nelucrand in domeniul asta, ma intreb totusi de ce nu se testeaza de catre cei abilitati compozitia chimica a legumelor din import. Dar tot eu imi raspund: la cat volum de marfa intra in tara, si la ce interese sunt acolo, e imposibil asa ceva.

[tomi01_2000]

......... Si totusi, cand in piata la noi ajung champignon produse de cei 2 producatori locali, din compost unguresc, e bataie pe ele, lumea le stie, toti spun ca sunt mult mai gustoase decat ciupercile mari poloneze.
.....
Daca ai posibilitatea de a face un examen chimic ciupercilor din Polonia, ar fi interesant de cunoscut de publicul larg rezultatele. Eu in primul rand l-as arata mamei, care e fan champignon polonez . Rosiile turcesti, in afara consistentei neplacute de cotor de varza (posibil din cauza modificarilor genetice), din ce stiu sunt in multe cazuri cultivate in solutie nutritiva - hidroponie, si de multe ori au un gust sintetic destul de neplacut. ....... Dar tot eu imi raspund: la cat volum de marfa intra in tara, si la ce interese sunt acolo, e imposibil asa ceva.

Ciupercile poloneze nu respecta cateva lucruri - concurenta neloiala ar fi cea mai importanta (vin sa vanda pe o piata fiind subventionati, in defavoarea producatorului autohton nesubventionat .... insa daca ciupercarii romani si-ar face laboratoarele proprii de miceliu, ar putea sa ii depaseasca in oferta de pret si cantitate cu toata subventia lor), produsul vine cu un certificat de calitate "de hartie" fara a fi trecut prin analiza reala a lotului, stiind ca in Romania pot veni cu orice "gunoi" alimentar (exemplul turcesc sare in ochi prin puterea exemplului sau) caci aici acceptarea directa a guvernului reduce atat opinia cat si posibilitatea de alegere a cumparatorului ....
Legat de rosii - daca ar fi doar cultura hidroponica la  mijloc ar fi simpla treaba, insa sunt convins ca soiul este modificat genetic (rezistenta crescuta la depozitare) .

Controlul produselor care intra in tara se face, totusi - economic cat si sanitar (avem adevarate institutii specializate in asta)! Insa depinde cum vin ... cred ca de multe ori vin "recomandati" altfel nu imi explic intrarea in piata (institutiile uita ce au de facut)!

Cat despre mine, eu de cand am descoperit pastravul am renuntat definitiv la champignon. Chiar daca sunt pasionat de tot ce inseamna peste (de apa dulce sau oceanic), imi place la nebunie si pastravul de padure, alias Pleurotus , si cred ca democratizarea lui a aparut odata cu aparitia pe piata a miceliului in cantitate suficienta, acum cativa ani. Am mancat acum vreo 3 ani o salata de pleurotus marinate in Delta la Sf. Gheorghe, cu chiftele de somn, de am zis ca nu exista ceva mai delicios.

.... de cand am inteles ca pastravul cultivat in anumite conditii (incubarea peste 50 de zile pe talaj de fag si stejar ...) ajunge la un gust si aroma rara, m-am luat de facut pastravi .
Am descoperit ca la Oradea face cineva pe butuci, si e posibil ca si pe butuci sa fie incubarea lunga, iar ciuperca sa fie tare in aroma si gust.

[claudiu77]

asd